WebBiz

Fiorosul "GET"

Ce-i un "GET"? De ce ghilimele? ... De ce "fiorosul"?

Un "GET" este un cuvant-cheie (Keyword) al standardului HTTP si sta la baza internetului modern si pre-modern. Traducerea sa in romana ar fi undeva inspre "ia", "adu", "baga mareeee!", "da-n'coa' !" si echivalentele. Probabil unii dintre cititori si-au facut o idee despre ce vrea sa spuna articolul de fata prin simpla citire a liniilor de mai sus. In romana de ne-specialitate un "GET" reprezinta o cerere HTTP a unei resurse aflata pe un anume server. In linii mari si datorita programelelor ce ruleaza pe acel server (sau de altfel pe majoritatea serverelor din ziua de azi) aceasta resursa nu e neaparat nevoie sa fie una statica, gen o pagina "clasica" web, ci poate sa fie o resursa dinamica, actualizata sau creeata la cerere. Programelele ce ruleaza pe acel server si ne fac noua viata mai usoara si mai colorata sunt de obicei un modul PHP, un daemon(serviciu) de baza de date, un modul ASP(sau ASPX), sau chiar solutii non-clasice de achizitii de date. In esenta deci, un "GET" sta la baza internetului actual.

Ghilimelele lui get au rolul lor, bine gandit in articolul de fata. Un "GET" NU este suficient pentru a identifica corect resursa si serverul. Pentru a fi functional, get apeleaza la "prietenul" sau, URI (sau URL). Un URI este prescuratrea pe initiale a Universal Resource Identifier, dar de obicei este numit URL sau Universal Resource Locator. URI nu este acelasi lucru cu URL, insa in exemplul de fata nu are chiar asa mare importanta din moment ce vorbim despre un anume tip de URI (un URI cuprinde mai multe protocoale ca ftp:// , http:// , mailto: , pe cand un URL este calea catre resursa dorita ; poate vom explica clar diferenta dintre un URI si un URL intr-un articol urmtor). Prin urmare, fiecare GET are nevoie de un URL pentru a avea sens in lumea informatica. O sintaxa corecta de get ar fi "GET http://parola:user@server.domeniu/cale_locala". Ca si mai sus, o parte dintre cititori incep sa aiba o banuiala la ce ar folosi ghilimelele... Imaginati-va ca aveti de implementat un browser (sau macar o parte mica a unui browser) web... in C de exemplu... se poate folosi ca MACRO stringul "GET" pentru a nu fi nevoie mereu sa-l scrieti in clar. Puteti folosi de exemplu #define get "GET" si pe urma pe undeva prin codul sursa char * uri = calloc(1024, sizeof(char)); strcat(uri, get); strcat(uri, url); request( ... , uri, ...); free(uri); . Evident, ar trebui undeva mai sus sa deschideti un socket, sa rezolvati eventual host-ul si pe urma sa scrieti cele de mai sus :D . E doar un exemplu!.. nu aruncati cu pietre :) .

Fiorosul "GET" a fost si va ramane o piatra de temelie in browserele web(cel putin pentru viitorul predictibil intr-o oarecare masura :D ). Il gasiti in orice si toate browserele actuale ca fiind combustibilul ce pune in functiune motorul browserului. Fara el web-ul ar functiona probabil altfel.

Mircea